In textul Coranului exista diverse semne / simboluri, menite sa-l ajute si sa-i usureze demersul celui care recita Coranul si sa sporeasca calitatea recitarii acestuia. Intre acestea amintim:
ۘ
indica obligatia de a te opri
ۙ
indica interzicerea opririi la respectivul pasaj pentru a nu schimba intelesul celor citite
فَسِيحُواْ فِى ٱلۡأَرۡضِ أَرۡبَعَةَ أَشۡہُرٍ۬ وَٱعۡلَمُوٓاْ أَنَّكُمۡ غَيۡرُ مُعۡجِزِى ٱللَّهِۙ وَأَنَّ ٱللَّهَ مُخۡزِى ٱلۡكَـٰفِرِينَ (٢)
ۖ
indica un pasaj la care te-ai putea opri, dar pentru completarea sensului este preferabila continuarea
هَـٰٓؤُلَآءِ قَوۡمُنَا ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦۤ ءَالِهَةً۬ۖ لَّوۡلَا يَأۡتُونَ عَلَيۡهِم بِسُلۡطَـٰنِۭ بَيِّنٍ۬ۖ فَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّنِ ٱفۡتَرَىٰ عَلَى ٱللَّهِ كَذِبً۬ا (١٥)
ۗ
فَلَمَّا جَآءَ أَمۡرُنَا نَجَّيۡنَا صَـٰلِحً۬ا وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ مَعَهُ ۥ بِرَحۡمَةٍ۬ مِّنَّا وَمِنۡ خِزۡىِ يَوۡمِٮِٕذٍۗ إِنَّ رَبَّكَ هُوَ ٱلۡقَوِىُّ ٱلۡعَزِيزُ
indica un pasaj in care poti continua citirea, dar este preferabila oprirea acesteia pentru a nu modifica sensul
ۚ
indica permisiunea de a te opri, fiind egal din punct de vedere al sensului daca vei continua citirea sau te vei opri
وَإِذَآ أَظۡلَمَ عَلَيۡہِمۡ قَامُواْۚ وَلَوۡ شَآءَ ٱللَّهُ لَذَهَبَ بِسَمۡعِهِمۡ وَأَبۡصَـٰرِهِمۡۚ
[trei puncte in forma de piramida deasupra urmate de alte trei puncte asemenea lor]
الٓمٓ (١) ذَٲلِكَ ٱلۡڪِتَـٰبُ لَا رَيۡبَۛ فِيهِۛ هُدً۬ى لِّلۡمُتَّقِينَ (٢)
indica faptul ca este permisa oprirea la unul dintre cele doua pasaje, dar nu la amandoua (pentru a nu schimba sensul textului in cauza) – Vezi Surat al-Baqarah,1-2
[un zero rotunjit] pus pe litera
يُخَـٰدِعُونَ ٱللَّهَ وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ
indica faptul ca respectiva litera este "in plus" din punct de vedere al rostirii,adica nu se pronunta. Vezi Surat Al-Baqarah, 9.
[un zero alungit] pus pe litera
فَقَالَ أَنَا۟ رَبُّكُمُ ٱلۡأَعۡلَىٰ
indica faptul ca respectiva litera se citeste numai in cazul in care ne oprimdin citit la cuvantul care o contine, altfel fiind eliminat din pronuntia cuvantului. Vezi Surat An-Naziat, 24
ۡ
indica o litera "saakinah", "fara harakaat"
وَلَهُمۡ عَذَابٌ أَلِيمُۢ بِمَا كَانُواْ يَكۡذِبُونَ
ۢ
indica aplicarea regulii de " 'iqlaab"
صُمُّۢ بُكۡمٌ عُمۡىٌ۬ فَهُمۡ لَا يَرۡجِعُونَ
ٓ
indica obligativitatea aplicarii regulilor de madd
ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ ٱلَّذِىٓ أَنزَلَ عَلَىٰ عَبۡدِهِ ٱلۡكِتَـٰبَ وَلَمۡ يَجۡعَل لَّهُ ۥ عِوَجَاۜ
ً
indica "idzhaar"-ul "tanuiyn"-ului; iar daca cele doua "harakat" sunt scrise nu una peste alta ca in cazul de fata, ci una dupa alta, atunci este indicat "al-idghaam" si "al-'ikhfaa'a"
لَا يُكَلِّفُ ٱللَّهُ نَفۡسًا إِلَّا وُسۡعَهَاۚ
ٰ
Indica obligativitatea pronuntarii literelor minuscule ("al-khuruuf as-sagyrah")
وَٱللَّهُ مُحِيطُۢ بِٱلۡكَـٰفِرِينَ
ۜ
Indica faptul ca trebuie sa se pronunte "sin" in loc de "sad"; si daca este scris in partea de jos, atunci este mai indicat sa se pronunte "sad"
۩
Indica un pasaj pe care daca il citim ar trebui sa ne prosternam "sagidat-t-tilaauuah", iar cuvantul care impune prosternarea ("kealimat uugiuubi-s-sugiuud") are o linie deasupra ei
إِنَّمَا يُؤۡمِنُ بِـَٔايَـٰتِنَا ٱلَّذِينَ إِذَا ذُڪِّرُواْ بِہَا خَرُّواْ سُجَّدً۬ا وَسَبَّحُواْ بِحَمۡدِ رَبِّهِمۡ وَهُمۡ لَا يَسۡتَكۡبِرُونَ ۩ (١٥)
۞
Indica inceputul unui "giuz'u", "hizb", "rub'ua" etc
وَقَالُوٓاْ أَءِذَا ضَلَلۡنَا فِى ٱلۡأَرۡضِ أَءِنَّا لَفِى خَلۡقٍ۬ جَدِيدِۭۚ بَلۡ هُم بِلِقَآءِ رَبِّہِمۡ كَـٰفِرُونَ (١٠) ۞ قُلۡ يَتَوَفَّٮٰكُم مَّلَكُ ٱلۡمَوۡتِ ٱلَّذِى وُكِّلَ بِكُمۡ ثُمَّ إِلَىٰ رَبِّكُمۡ تُرۡجَعُونَ (١١)
Indica sfarsitul unui verset si numarul acestuia
This entry was posted
on luni, decembrie 26, 2011
and is filed under
reguli de tajwid
.
You can leave a response
and follow any responses to this entry through the
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
